Acasă la Corina Chiriac

Corina Chiriac, una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică ușoară românească, a fost invitata din această săptămână de la Radio Clasic.

Emisiunea poate fi reascultată vineri, 17 iunie și sâmbătă 18 iunie de la ora 20.00 la Radio Clasic România, Radio Clasic Hits si Radio Clasic 100% Românesc, precum și pagina noastră de Facebook sau pe canalul nostru de Youtube.

 

 

Biografie

Tatăl său, compozitorul Mircea Chiriac (1919–1994), a fost profesor la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București. Mama sa, Elisabeta Chiriac (1920-2002), a fost profesoară de pian la același Conservator. Aceștia o familiarizează de la cea mai fragedă vârstă cu lumea sunetelor. Copil fiind, studiază pianul la început cu mama sa. Ajungându-se la concluzia ca ar fi mai studioasă cu o profesoară străină, s-a apelat la o prietenă a familiei, pianista Rodica Suțu, una din ultimele descendente ale familiei domnitoare Suțu. Nu a putut să învețe pianul prea mult deoarece degetele mici de la fiecare mână erau prea scurte pentru atingerea corectă a octavelor. În anul 1955 se înscrie la Școala de muzică Nr.1, din Strada Principatele Unite (București) (vioară principal/pian secundar) unde studiază vioara timp de 6 ani, având ca profesor, pe George Manoliu, cu asistenții Petre Munteanu și Ilarion Ionescu – Galați, dirijor și muzician. Cursurile liceale le-a susținut la Liceul Special de Muzică nr. 1 din București, clasele de vioară, sub îndrumarea unor prestigioase nume ale muzicii românești.

În 1965 debutează radiofonic la Casa de cultură a studenților „Grigore Preoteasa” din București, în cadrul concursului „Debuturi”. Câștigă premiul de popularitate al celui mai tânăr concurent cu două compoziții proprii și melodia „Pe valea Prahovei” de George Grigoriu. Președintele juriului: compozitorul George Grigoriu.

În 1967 după ce termină liceul „Nicolae Bălcescu”, este admisă ca studentă la IATC „I.L. Caragiale” din București, clasa actorie Constantin Moruzan – Mihai Mereuță. A mai studiat și cu regizorul Mony Gellelter și Adriana Piteșteanu. A fost colegă de generație cu: George Mihăiță, Florin Zamfirescu, Gelu Colceag, Tamara Crețulescu, Mihaela Arsenescu, Mircea Diaconu, Carmen Maria Struja, Ștefan Velniciuc.

Debutează la Teatrul de comedie din București, cu un rol secundar în piesa „Sfântul” de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu.

Face parte din echipa de studenți actori care fac figurație la teatru, studiourile Buftea și TVR.

În martie 1970 debutează la concursul TV „Steaua fără nume”, regizat de Sorin Georgescu și Simona Patraulea, unde parcurge toate etapele și obține din partea juriului condus de maestrul Octav Enigărescu nota maximă, 10 și consacrarea în fața publicului român după o serie de dezbateri furtunoase cu prezentatorul emisiunii, Dan Deșliu. 

Se lansează pe plan național cu nemuritoarea lucrare a lui Ivanovici, „Valurile Dunării”.

Din același an, începe seria evoluțiilor ei peste hotare. Debutul său internațional se produce la „Zilele culturii române” în Polonia.

Rezultatele recitalurilor de succes susținute în acest an determină includerea sa în echipa ce va reprezenta România la Festivalul Internațional „Cerbul de aur”.